Fuga românului mediului

Românul cu venituri medii câştigă într-o viaţă de muncă 150.000 de euro. Scăzând cheltuielile necesare traiului zilnic, poate economisi doar 12%, deci şi-ar permite o casă de maximum 18.000 de euro. Ceea ce nu-l împiedică să îşi facă rate la un apartament de măcar 50.000 de euro!

Ce face românul mediu cu banii? Grosul îl dă pe mâncare, 7% pe alcool şi tutun, doar 2% pentru a-şi îngriji sănătatea şi 1% pentru propria educaţie. Cât priveşte sportul, e ceva de care fuge în fiecare zi.

Există şi români care refuză media. Patru dintre ei parcurg astăzi a 10-a etapă, de 64 de km, din TransRomania Run. Au de străbătut în 14 zile ţara în diagonală, din NE spre SV.  

Cam jumătate din cât fac ei într-o zi mi-am propus să fac eu toată săptămâna. Azi am călcat în picioare 5,12 km (în 28’33’’ - 10,8 km/h). Încet – încet, drumul spre semimaraton prinde contur.

Revenind la românul mediu există, cum altfel, explicaţii! Le-am găsit într-un articol excepţional postat de Mihai Cristian Mateaş – “Nu mai calomniaţi românul mediu! Nu e vina lui!” O vizită pe blogul lui Mihai - http://ellun.es/, vă va ţine, cu siguranţă, captivi într-un spaţiu jurnalistic de mare clasă. Cât priveşte articolul, îmi permit să-l redau mai jos:

Nu mai calomniaţi românul mediu! Nu e vina lui!

Aproape a venit vara. Şi asta nu se simte doar în “mercurul termometrelor”, ca să citez un crainic de ştiri, oricare, din România, ci şi, conform timeline-ului meu de twitter, în aerul respirat în autobuze. Se vaită lumea că românul nu se spală, sau, dacă o face, o face rar – Evident, toţi se plâng de român la general, fiind vorba de românul mediu, abstract, acelaşi care “fură”, “e leneş” sau “se uită prea mult la OTV” -. Studiile privind consumul redus de săpun sau pastă de dinţi în România, ne/vă confirmă şi statistic, ceea ce olfactiv putem/puteţi constata empiric în autobuz.
Apropo de studii, însă, să ştiţi că tot ele oferă şi o explicaţie şi o scuză pentru toate tarele românului mediu, cel acuzat (calomniat, pe nedrept, puteţi spune, după ce veţi citi până la capăt). Dacă un nene (sau o tanti, că noi nu discriminăm) răspândeşte un iz neplăcut în autobuz nu este pentru că NU A VRUT să se spele, ci, veţi vedea imediat, a fost constrâns(ă). La fel şi dacă s-a îngrăşat, nu face sport, nu face voluntariat sau nu citeşte o carte.

Românul mediu, “victima” statisticilor

Conform EU Observer, un om obişnuit – în funcţie de ţară – petrece între 7 ore şi 50 de minute (Coreea, Japonia) şi 9 ore (Franţa), în medie, dormind. Acestea fiind “extremele” studiului realizat doar în ţările membre OCDE. Cum România nu e inclusă în studiu, putem doar aproxima, estimând la 8 ore timpul pe care un român îl petrece dormind, pe zi. Rămân, deci, 16.
Acelaşi EU Observer susţine că un om obişnuit petrece între o oră şi 20 de minute (Finlanda, Norvegia, Marea Britanie) şi o oră şi 40 de minute (Franţa) mâncând. Din nou, aproximăm şi să zicem că un român petrece o oră şi 30 de minute mâncând, de-a lungul unei zile. Rămân 14 ore şi jumătate.
Mai departe, şi de data asta avem studii statistice autohtone sau cu rezultate care includ şi România, românii muncesc, în medie, 41,2 ore pe săptămână, printre cele mai multe din UE. Împărţind la 7, ca să “îi dăm de lucru” şi în weekend, românul mediu munceşte 5,88 ore pe zi. Să zicem 6, să fie “rotund”. Îi mai rămân 8 ore şi jumătate.
După somn, mâncare şi muncă, românii se mai uită şi la televizor. Mult! 6 ore şi 16 minute în medie, conform acestui studiu. Ca să compensăm ce am rotunjit în sus la muncă, zicem tot 6 ore. Îi mai rămân 2 ore şi jumătate.

De ce e românul de vină că ziua are doar 24 de ore?

Apoi, românul mediu mai stă şi pe net. Trei ore pe zi, în medie. O spune studiul acesta. Deci, românul e ocupat deja 24,5 ore pe zi din 24. Evident, vorbim de acelaşi român mediu, chipul nevăzut din statistici. Dar nu românul mediu circulă cu autobuzul? Şi, iată, de ce nu îi rămâne timp să se spele, să facă sport, să citească o carte sau să meargă la o piesă de teatru. Repet, e vorba de românul mediu. Persoanele care citesc acest articol sunt, clar, excluse, conform cunoscutei leme: “Cei de faţă se exclud”.
Aşadar, dacă astăzi, călătorind cu autobuzul, veţi avea din nou certitudineacă vreunul dintre ceilalţi pasageri nu s-a spălat, acum puteţi fi maiîngăduitori. Pur şi simplu nu a avut timp. Nu e vina lui că ziua are doar 24 deore… În plus, îl veţi privi cu alţi ochi. Nu foarte des aveţi ocazia de acălători la doar câţiva centimetri distanţă de românul mediu (Că am stabilit cădoar el nu are timp de duş). Şi vă veţi fi satisfăcut şi curiozitatea care, cusiguranţă, v-a fost stârnită de fiecare dată când citeaţi câte un studiu despreromâni: “Cine o fi, dom’le românul ăsta mediu, din statistici?”.